Căzut din Rai

Am vrut să fiu marinar, dar Institutul de Marină  abia înfiinţat m-a respins în 1962 pentru că terminasem deja o facultate de filologie şi, conform paranoiei din vremurile acelea, intenţia mea era să fug din ţara asta. Deci am rămas pe uscat să navig printre cărţi. Şi dacă eu iubesc marea, îi iubesc, bineînţeles, pe cei care iubesc marea, dar şi pe marinari, iar la Editura Albatros orice marinar cu cerneală pe degete era trimis la mine. Printre iubitorii mării pe care i-am publicat s-au numărat Şerban Gheorghiu, ofiţer de navă, dar şi scriitorul Constatin Novac. La un concurs s-a prezentat şi debutantul Constatin Costache, pe care l-a adus marea cu un manuscris pe biroul meu, o nuvelă intitulată May Day, strigătul de salvare din valuri, dar şi strigătul unui debutant care voia să ajungă la limanul literaturii. Mi-a plăcut, l-am introdus într-un volum de tineri scriitori. Eram naşul său literar. De unde să ştiu eu pe atunci că domnul comandant va veni în timp cu o flotă de vreo treisprezece romane, în care condeiul său nu va înceta să stârnească valurile aventurii şi pitorescului inerentei sale pasiuni pentru mare şi scris. Şi iată că, după aproape patruzeci de ani, debutantul meu de atunci mă pune să-i citesc ultimul manuscris, nu în calitate de editor, ci de prieten. Răsfoind paginile ultimului său manuscris mi-am dat seama că am avut mână bună, că e vorba de un talent autentic şi o râvnă de a se lupta cu pagina albă. Fiindcă marea zbuciumată a literaturii, la fel ca şi marea autentică, a înghiţit şi înghite o mulţime de debutanţi care s-au dus la fund. Dacă  vă place marea şi aventura ei atunci o să vă placă şi ultima carte a lui Constantin Costache, ca şi cele de dinainte.

ALFRED NEAGU, Marina Limanu, 2022.