Nopțile cu lună plină

„Nopţile cu lună plină”

Cartea cu o istorie emoţionantă.

„Viaţa însă nu-ţi oferă întotdeauna numai lucruri bune şi manuscrisele câtorva nuvele, al unui roman, al unui jurnal de călătorie şi ale altor câteva însemnări au dispărut când ne-am mutat de la Galaţi la Constanţa. Am crezut că le-am pierdut pentru totdeauna, deşi nu mă puteam obişnui cu acest gând. Le-am căutat în zadar peste tot pe unde bănuiam că ar fi putut fi. Nici urmă de ele. Apoi a venit tragedia noastră: soţia mea, mama copilului meu, a murit în 2000.

Credeam atunci că poveştile cu sfârşitul lumii în 2000 sunt pe cale să devină reale. O vreme nu mi-a mai ars nici de scris, nici de căutat scrieri vechi. Dar viaţa a continuat chiar dacă nu mi-a fost uşor. În 2013, când hotărâsem să reiau activitatea literară după o pauză de peste 20 de ani şi dădusem la tipar volumul May Day, căutam telecomanda unui televizor, pe care, tot aşa, nu o mai găseam nicăieri după haosul produs de lucrările de extindere a casei. Am chemat-o pe doamna Ani, care ne făcea curăţenie de ani de zile, şi am întrebat-o dacă ştie ceva, iar ea mi-a răspuns: „Am căutat peste tot şi nu-i nicăieri. Doar în cele două cutii sigilate pe care le-am scos de sub scară şi le-am dus în baie nu am căutat.”

La început nu am înţeles mare lucru. Casa noastră fusese plină de cutii cu obiecte mutate dintr-un loc în altul datorită lucrărilor. M-am dus acolo unde îmi spusese că le-a pus şi parcă am avut o strângere de inimă. Păreau vechi. Am desfăcut-o pe prima. Erau toate scrierile mele aranjate frumos de o mână gingaşă, de un suflet care ştia să le aprecieze. Am deschis-o şi pe a doua. Erau toate lucrările ei de medicină de până la momentul mutării. M-a bufnit plânsul. Avusese grijă ca, în haosul mutării de la Galaţi la Constanţa, să le strângă şi să le păstreze pe toate…”

Plata se face la livrare, prin ramburs.